Indicatori financiari

Clima Comunei Balcani

clima comunei Balcani

Ca şi sub aspect reliefal, comuna Balcani prezintă variaţii climatice de la vest la est. Aceasta îşi găseşte explicaţia în căderea în trepte a reliefului de la 1.000 m la 350 m, în prezenţa unor subunităţi morfologice cu caractere diferite, a orientării văii principale pe direcţia nord-sud, a fragmentării şi expunerii versanţilor cât şi a covorului vegetal, din care pădurea reprezintă aproximativ 7.000 ha (62%).

Temperaturile medii lunare şi anuale variază în acest areal, de la vest la est, fiind condiţionate în primul rând de formele de relief şi procentul de împădurire. Temperatura medie anuală este de 8-9° C în estul comunei şi descreşte treptat spre vest, ajungând până la 4° C (Munceii UTURE - Goşman).

Regimul termic al lunii ianuarie este de (-3),( -4)° C iar a celei mai calde - iulie- este de +18° C. Zilele călduroase şi nopţile reci din luna octombrie duc la formarea unui strat gros de brumă ce dăunează culturilor chiar şi în luna mai (brume târzii).

Temperaturile maxime (+38° C) şi minime (-32,5° C), demonstrează că amplitudinea termică absolută înregisrează peste 70° C, ceea ce dovedeşte gradul accentuat de contimentalism în acest teritoriu.

Datele pluviometrice furnizate de posturile pluviometrice din Tazlău şi Frumoasa, scot la iveală că media anuală de precipitaţii din bazinul superior al Depresiunii Tazlău este de aproximativ 600 mm anual. Se deduce că în zona montană ele depăşesc 800 mm. În sezonul cald, cad peste 65% din cantitatea medie anuală de precipitaţii. Tazlăul şi afluenţii săi au un puternic caracter torenţial datorită solului argilos şi produc mari pagube în timpul inundaţiilor.

O cantitate importantă din totalul precipitaţiilor cade sub formă de ninsoare. În zona subcarpatică, se înregistrează 30-40 de zile cu ninsori, iar stratul de zăpadă se menţine 80-90 de zile, variind de la un an la altul.

Aici s-au înregistrat ninsori între 14 septembrie şi 14 mai, care au produs mari pagube culturilor de toamnă şi de primăvară. Zilele de îngheţ încep în general din septembrie şi durează până în luna mai, inclusiv.

În zona depresionară apar şi perioade de secetă.

Flora si fauna

Flora si Fauna Comunei

Învelişul vegetal şi animal ce acoperă teritoriul comunei Balcani, aparţine în exclusivitate zonei de pădure. Suprafeţele acoperite cu păduri s-au micşorat continuu, iar în zona teraselor aflate în stânga Tazlăului au dispărut complet (în urma legii agrare de împroprietărire din 1921) cedând locul pajiştilor şi ogoarelor. În prezent, pădurile se află în zona montană şi a dealurilor aflate în dreapta râului Tazlău, totalizând aproximativ 62%.

Vegetaţia şi animalele de pădure din acest areal aparţin etajului nemoral unde se succed două subetaje:

a gorunetelor;
amestec de răşinoase şi fag.

Dintre speciile forestiere, fagul asigură masa lemnoasă mai mult decât toate celelalte specii luate la un loc. Se întâlnesc şi două areale mai mici cu tisă (Taxus - bacata) la pâraiele Tisăria şi Botezatu (Frumoasa). Arbuştii ocupă suprafeţe mai însemnate în arealele despădurite (alunul, cornul, măceşul, călinul, sângerul, mesteacănul, etc.).Până în 1989 se achiziţionau tone de zmeură, mure, coarne, măceşe şi ciuperci (ghebe) din această zonă.

Ciupercile: hribul (mănăterca), pânişoara, gheaba, chitarca, râşcovul, zbârciogul, păstrăvul, buretele negru, nisiparii, bureţii iuţi, gălbiorii sunt recoltate din primăvară până toamna târziu şi reprezintă o sursă de hrană pentru localnici.

Fauna este bogată în specii. În zona montană întâlnim : urşi, lupi, vulpi, veveriţe, cerbi, jderi şi căpriori, dar aceste specii coboară şi în zona subcarpatică, unde trăiesc mistreţi, viezuri, iepuri, etc. care asigură fondul de vânătoare. Lumea păsărilor este de asemenea foarte diferită iar în apele curgătoare întâlnim: păstrăvul, cleanul, mreana, boişteanul, moina, zvârluca (câra) şi mai puţin carasul provenit din lacurile din aval.

Determinate de formele de relief, climă, învelişul vegetal şi faciesul petrografic, solurile sunt diferite în cele două unităţi: montan şi subcarpatic. În unitatea subcarpatică, solurile de pădure sunt reprezentative prin: argilo-iluviale podzolite şi podzolice argilo-iluviale.

Diferenţa de altitudine din zona montană duce la etajarea solurilor care devin tot mai acide spre înălţime:

soluri brune acide montane;
soluri podzolice brune;
soluri humico-silicate.

Fertilitatea solurilor, chiar şi a celor aluvionare din Lunca Tazlăului, sunt sărace, dar prin aplicarea îngrăşămintelor naturale sau chimice, se obţin recolte mulţumitoare de porumb, trifoi, lucernă şi cartofi.